Tulburarile de invatare

Tulburarile de învățare sunt tulburări neurologice, ceea ce înseamnă că au ca rădăcină funcționarea deficitara a creierului. Neurofeedback-ul vizează zonele din creier afectate, stimulandu-le pentru a funcționa la un nivel optim.. O hartă inițială (QEEG) a creierului pacientului arată unde sunt probleme de funcționare ale creierului și, pornind de acolo, se stabilesc protocoalele de tratament specifice fiecarei persoane.

Intr-un studiu, se arata ca un număr semnificativ de copii (4500) din Statele Unite au fost diagnosticați cu dizabilități de învățare, care pot face viața academică mai dificilă pentru acești copii comparativ cu copii fără astfel de dizabilități. Dizabilitățile de învățare, cum ar fi dislexia, discalculia și ADHD, pot afecta capacitatea unui copil de a înțelege și de a utiliza informațiile învățate în clasă, ceea ce poate duce la performanță slabă la școală și anxietate.

Părinții copiilor cu dizabilități de învățare au dificultati pentru a găseasi terapia potrivita pentru copilul lor, dar există o varietate de opțiuni disponibile, cum ar fi terapia prin neurofeedback care alaturi de terapia cognitiv-comportamentală, terapia educațională pote ajuta la îmbunătățirea performanței academice și a calității vieții copiilor cu tulburari de învățare.

Tulburarea de procesare auditivă este o dizabilitate de învățare care se referă la dificultățile în procesarea și interpretarea sunetelor. Persoanele care suferă de această tulburare pot avea dificultăți în recunoașterea și înțelegerea diferențelor dintre cuvinte și sunete, chiar dacă sunt în măsură să le audă. Alte probleme asociate pot include dificultăți în procesarea ordinii în care sunt auzite sunetele, identificarea sursei sunetelor și dificultăți în a distinge sunete nerelevant.

Această tulburare poate avea un impact negativ asupra performanței academice și a capacității de comunicare a unei persoane, precum și asupra calității vieții în general.

Discalculia este o dizabilitate de învățare care se referă la dificultăți în înțelegerea și utilizarea matematicii. Persoanele care suferă de această tulburare pot avea dificultăți în înțelegerea conceptelor matematice de bază, cum ar fi număratul, adunarea, scăderea și înmulțirea. Pot avea dificultăți în înțelegerea și utilizarea simbolurilor matematice, cum ar fi semnele plus și minus, și pot avea dificultăți în rezolvarea problemelor matematice.

Disgrafia, cunoscută și sub numele de tulburare de scriere, este o dizabilitate de învățare care se referă la dificultățile în scrierea manuală. Persoanele cu disgrafie pot avea dificultăți în abilitățile motorii fine necesare pentru scriere, cum ar fi coordonarea mâinii și a ochilor, controlul instrumentului de scris și formarea literelor. Acest lucru poate duce la probleme legate de scrierea compozițiilor, cum ar fi acordarea unui spațiu suficient pentru a scrie, scrierea de mână ilizibilă, spațierea cuvintelor la scriere, scriere slabă și incapacitatea de a gândi și de a scrie simultan.

Studiile arată că disgrafia poate avea un impact negativ asupra performanței academice și a calității vieții în general, deoarece scrierea este una dintre abilitățile esențiale necesare pentru a comunica și a învăța.

Dislocia, cunoscută și sub numele de tulburarea de citire, este o dizabilitate de învățare care se referă la dificultățile în citire, scriere și înțelegerea textului. Persoanele cu dislexie pot avea dificultăți în recunoașterea cuvintelor scrise, înțelegerea textului și în ortografie. Aceasta poate fi cauzată de dificultăți în procesarea și înțelegerea sunetelor care compun cuvintele, care poate duce la confuzie în recunoașterea și înțelegerea cuvintelor scrise.

Studiile au arătat că dislexia este o tulburare comună, iar aproximativ 5-10% din populația generală sunt afectate de aceasta.

Dispraxia, sau tulburarea de praxie, este o tulburare de coordonare motorie care afectează capacitatea unei persoane de a planifica și de a executa acțiuni motorii fine sau groase. Aceasta poate duce la dificultăți în abilități precum scrierea, desenarea, ținutul instrumentelor de scris și chiar îmbrăcatul. Persoanele cu dispraxie pot avea dificultăți și în vorbire și limbaj, cum ar fi articularea cuvintelor sau organizarea ideilor în vorbire.

Chiar dacă este mai rară decât alte tulburări de învățare, dispraxia poate avea un impact semnificativ asupra performanței academice și sociale a unui copil și poate avea un impact mare asupra învățării. Există o serie de intervenții și terapii disponibile care pot ajuta persoanele cu dispraxie să-și îmbunătățească abilitățile motorii și de limbaj.

Tulburarea funcțională executivă (EF) este un termen care descrie o serie de dificultăți cognitive care afectează capacitatea unei persoane de a planifica, organiza și finaliza sarcinile, de a se concentra și de a-și menține atenția, de a-și aminti informațiile și de a gestiona timpul. EF este considerată a fi un aspect important al funcționării cognitive generale și poate avea un impact semnificativ asupra performanței academice și sociale.

EF poate fi diagnosticată ca o tulburare independentă sau poate fi asociată cu alte tulburări de învățare, cum ar fi ADHD sau dislexia.

Tulburarea de procesare a limbajului (LPD) este o tulburare de învățare care afectează capacitatea unei persoane de a înțelege și de a utiliza limbajul, atât oral cât și scris. Acest lucru poate duce la dificultăți în înțelegerea și utilizarea cuvintelor și a frazei, înțelegerea și exprimarea ideilor și chiar în înțelegerea sarcinilor verbale sau instrucțiunilor.

La copii, simptomele tulburării de procesare a limbajului pot include dificultăți în înțelegerea și utilizarea cuvintelor, probleme în înțelegerea sarcinilor verbale sau instrucțiunilor, dificultăți în exprimarea propriilor idei și dificultăți în înțelegerea și urmărirea conversațiilor.

Dizabilitățile de învățare non-verbale sunt tulburări care afectează abilitățile motorii, vizual-spațiale și sociale ale creierului, ceea ce poate face dificilă interpretarea indicilor nonverbali, cum ar fi limbajul corporal sau expresia feței. Aceasta poate duce la probleme în interpretarea și înțelegerea sarcinilor care implică abilități non-verbale, cum ar fi probleme în interpretarea sarcinilor matematice sau înțelegerea sarcinilor de desen sau desen.

La copii, simptomele dizabilităților de învățare non-verbale pot include dificultăți în înțelegerea sarcinilor matematice sau de desen, probleme în interpretarea sarcinilor care implică abilități non-verbale, dificultăți în coordonarea fizică, precum și dificultăți în înțelegerea și interpretarea limbajului.

Deficitul vizual-perceptiv sau vizual-motor este o tulburare care poate afecta capacitatea creierului de a procesa și interpreta informațiile vizuale. Acest lucru poate duce la dificultăți cu scrierea, desenarea și copierea, precum și cu coordonarea mână-ochi. Unele semne comune ale acestei tulburări includ o scriere neclară sau ilizibilă, o dificultate în a reproduce forme și litere, o dificultate în a distinge detaliile fine și o dificultate în a înțelege relațiile spațiale. Neurofeedback poate ajuta la îmbunătățirea funcționării creierului în aceste zone, prin întărirea activității cerebrale în zonele afectate și prin stimularea plasticității cerebrale. Este important să se consulte un specialist în neurofeedback pentru o evaluare și un protocol de tratament personalizat.

Neurofeedback-ul poate ajuta la recalificarea creierului pentru a funcționa la un nivel optim, prin intermediul unui proces de întărire a activității cerebrale în zonele afectate. Aceasta poate ajuta la îmbunătățirea abilităților cognitive, cum ar fi citirea, scrierea și calculul, precum și a abilităților motorii fine.

Este important să se țină cont că, în cazul dizabilităților de învățare, este necesară o abordare integrativă, care să include atât terapia neurofeedback, cât și alte terapii, cum ar fi terapia de limbaj sau terapia ocupațională. Acest lucru poate ajuta la îmbunătățirea performanței academice și a calității vieții elevului.