Stresul excesiv apare atunci când cererile adresate unui organism depășesc capacitățile rezonabile ale acestuia de a le îndeplini. Ca urmare a acestui stres excesiv, organismul poate suferi daune fizice sau mentale, precum și probleme de sănătate.

În plus, răspunsul la stres poate fi declanșat nu numai prin deteriorări fizice sau infecții, ci și prin traume emoționale sau chiar prin amenințarea acestora, chiar dacă sunt doar imaginare. Reactiile fiziologice pot apărea prin eliberarea hormonilor de stres, care pot avea efecte negative asupra sistemului cardiovascular, imunitar sau digestiv.

Unii oameni pot dezvolta o dependență de hormonii de stres, cum ar fi adrenalina și cortizolul, în condițiile unui nivel crescut de stres prelungit. Acești oameni pot simți nevoia de a fi în permanență în stres pentru a se simți bine sau productivi, iar absența stresului poate fi percepută ca fiind plictisitoare sau neproductivă.

Starea de tensiune sau anxietate nu este singurul semn al stresului. Există mai multe simptome fizice și emoționale care pot indica prezența stresului, cum ar fi:

• probleme de somn
• probleme de concentrare
• modificări ale apetitului
• oboseală cronică
• iritabilitate
• depresie
• probleme de sănătate fizică, cum ar fi dureri de cap, probleme cardiace sau probleme digestive.

Unii oameni pot dezvolta o dependență de hormonii de stres, cum ar fi adrenalina și cortizolul, în condițiile unui nivel crescut de stres prelungit. Acești oameni pot simți nevoia de a fi în permanență în stres pentru a se simți bine sau productivi, iar absența stresului poate fi percepută ca fiind plictisitoare sau neproductivă. De asemenea, este important de subliniat faptul că unele persoane pot avea un răspuns diferit la stres, unii se pot simți stresați în situatii care altora nu le creaza probleme, de exemplu unor persoane le poate crea stres situatii sociale, in timp ce altora le creaza stres situatii profesionale.

Stresul nu este doar o chestiune subiectivă, ci este un proces fiziologic complex care implică mai multe sisteme ale organismului. Atunci când organismul este expus la o amenințare sau o provocare, creierul eliberează hormoni de stres, cum ar fi adrenalina și cortizolul, care activează sistemul nervos simpatic și declanșează „răspunsul de luptă sau fugi”. Acest răspuns poate include creșterea frecvenței cardiace, creșterea tensiunii arteriale și creșterea nivelului de glucoză din sânge.

Atât animalele, cât și plantele pot fi afectate de stres, chiar dacă nu au sisteme nervoase complexe. În cazul plantelor, stresul poate fi cauzat de factori precum schimbările de temperatură, lipsa de apă sau de lumina, precum si de factorii abiotici ca radiatiile sau poluarea. La animale, stresul poate fi cauzat de factori precum schimbările de mediu, hrană sau apă insuficientă, lipsa de spațiu sau de companie, precum și de factori biotici, cum ar fi prădătorii sau competiția pentru hrană.

In cazul organismelor, indiferent de natura lor, stresul poate fi definit ca o reacție a organismului la o amenințare sau o provocare, care poate avea efecte negative asupra sănătatatii.

Stresul poate fi declanșat la pacienții în stare de inconștiență sau chiar la culturile celulare cultivate în afara corpului. De asemenea, stresul poate fi declanșat de către emoții inconștiente sau de către reacțiile fiziologice ale organismului, fără a fi întotdeauna perceput sau constientizat de către individ. Acest lucru este confirmat de studii efectuate pe animale și oameni, care au arătat că răspunsul fiziologic al organismului la stres poate fi declanșat în mod automat, fără a fi necesară o constientizare subiectivă sau o schimbare a comportamentului.

Este important să se țină cont de faptul că acest comportament poate fi dăunător pe termen lung, deoarece stresul prelungit poate avea efecte negative asupra sănătății mentale și fizice. Este important să se învețe să gestioneze stresul și să se găsească alte metode de a se simți productivi și motivați, cum ar fi practicarea relaxării, meditației sau a activităților care aduc plăcere și satisfacție. Este important să se înțeleagă că nu toate tipurile de stres sunt negative si ca exista si stres pozitiv care ne poate ajuta sa ne atingem obiectivele și să ne creștem performanțele.

Psihoterapia și neurofeedback-ul pot ajuta organismul să gestioneze stresul prin mai multe modalități, cum ar fi:

• Psihoterapia poate ajuta indivizii să-și identifice și să-și gestioneze gândurile și emoțiile care cauzează sau perpetuează stresul. Prin intermediul discuțiilor cu un terapeut, indivizii pot înțelege mai bine cum funcționează creierul lor și cum pot schimba perspectivele negative sau distructive.
• Neurofeedback-ul este o terapie non-invazivă care utilizează tehnici de reținere a atenției pentru a modifica activitatea cerebrală. Prin acest proces, indivizii pot învăța să-și controleze activitatea cerebrală în zonele asociate cu stresul, ceea ce poate ajuta la reducerea simptomelor.

Ambele metode pot ajuta indivizii să înțeleagă mai bine mecanismele care stau la baza stresului si sa dezvolte abilități de gestionare si adaptare.